Într-o zi, mi-am reamintit ceea ce mi-au spus două cunoştinţe, şi anume că dacă tot mă ocup cu aceste cercetări ale mele, să adun grămadă lucrurile sub o formă sau alta. Deci m-am gândit că nu ar fi rău pun la un loc ceea ce am cercetat privind istoria scrisului în lume , inclusiv şi mai ales axat, particularizat, focalizat pe partea care se referă la tăbliţe. Cum ar fi să agreg, aştern în scris, pentru început gândesc eu în formă rezumată, cum văd lucrurile. Adevărul este că după cum poate unii bine bănuiţi, acasă nu am nimic adunat sau scris, totul este postat pe forumul dacia.org. Un lucru extraordinar s-a întâmplat f. recent când am găsit lucrarea unui domn grec K.Theodorides, care facecunoscute concluziile dânsul privind originea alfabetului şi face analiza literelor din mai multe scrieri şi alfabete .Dânsul a găsit numitorul comun pentru fiecare din ele.Ceea cea găsit dânsul îmi este de mare ajutor şi confirmă ce am luat eu la cunoştinţă până acum respectiv concluziile la care am ajuns.
TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA DIN PERSPECTIVA ISTORIEI SCRISULUI
TARTARIA TABLETS IN THE PERSPECTIVE OF THE HISTORY OF WRITING
1. ÎNCEPUTURILE SCRISULUI ÎN LUME
1.1. Când a început scrisul ?
1.2. Nevoia şi necesitatea reprezentărilor grafice
1.3. Scrisul a început din scopuri practice, număratul ?
2. PICTOGRAME, IDEOGRAME, LITERE
2.1. Începutul reprezentărilor grafice şi al scrisului şi fazele sale: picturi, pictograme, ideograme, silabare. Abugida, alfabet, litere
3. FENOMENUL CIVILIZAŢIEI VINCA ŞI AL CELEI DUNĂRENE
3.1. Neoliticul în Europa, complexul Anatolo-Balcanic
3.2. Civilizaţiile Lepenski Vir, Criş-Starcevo, Vinca, Vinca-Turdaş.
3.3. Scrisul s-a născut în Europa ?
4. SCRISUL PROPRIU-ZIS ÎN EUROPA
4.1. Aria Egeeană, Grecia
5. TĂBLIŢELE DE LA TĂRTĂRIA
5.1. Context
5.2. Analiza semnelor
5.3. Concluzii preliminare
--------------------------------------------------------------------
1.1. Când a început scrisul ?
Părerile sânt împărţite relativ la cel mai vechi loc în care este atestat scrisul. Este vorba de concurenţa între Egipt şi Mesopotamia, în timpuri aproximative de ordinul a 3.200 Î.E.N. Nu este stabilit cu certitudine cine deţine întâietatea.Probabil această problemă nu va putea fi tranşată niciodată, pentru următoarele motive:
- Este greu de făcut o distincţie între reprezentările grafice artistice şi cele pictografice pe de o parte, apoi între cele pictografice şi cele ideografice. Deci este greu de stabilit o poziţie comună relativ la ceea ce considerăm a fi scris.
- În continuare se vor mai găsi artefacte care pot schimba balanţa vechimii.
1.2. Nevoia şi necesitatea reprezentărilor grafice. Din cele mai vechi timpuri, oamenii au încercat să se adapteze, să înţeleagă lumea, dar şi să stabilească o relaţie cu natura şi mediul înconjurător, în ideea de a-i da un curs favorabil şi a face viaţa mai bună. Spre exemplu stau dovadă reprezentările grafico-artistice/picturi cu scopuri magice din Peninsula Iberică, ex. Mas D'Azil, dar şi multe altele ,cu funcţii diferite din multe alte locuri din lume.
1.2. Scrisul a început din scopuri practice, număratul ?
Oamenii au avut nevoie în viaţa de zi cu zi, să se identifice şi să facă diferenţa între o trib/comunitate sau alta, între membrii ei, acestea fiind individualităţi distincte, de a identifica proprietatea unui lucru, asociind acestora semne distinctive.
Deasemenea a apărut necesitatea ţinerii minte a unor lucruri sau evenimente, respective a unor semne mnemonice. Nu în ultimul rând, activitatea socială în cadrul căreia obiecte sau animale aparţineau diferitor entităţi, precum şi schimburi şi împrumuturi ale acestora au determinat ţinerea minte nu nmai ce şi a cui este dar şi a numărului acestora, descoperind că semnele grafice nu au uitare ca oamenii.
1.3. Scrisul a început din scopuri practice, număratul ?
O anume cercetătoare Denise Schmandt Basserat a afectat mai mult timp decât alţii , (dar a dat dovadă şi de multă seriozitate şi dăruire) problemei începutului scrisului în lume, şi a ajuns la concluzia că dacă nu în mod absolut scrisula fost determinat de numărat, atunci cel puţin reprezentările grafice legate de socoteli preced scrisul, chiar şi în forma sa cea mai veche pictografică.
Aceste începuturi, în care una din modalităţile folosite a fost răbojul ,altele au fost mici obiecte din lut cu forme geometrice şi bulele, toate au originea începând cu 11.000 ÎEN, dar mai bine este de reţinut 8.000 ani ÎEN.
2.1. Începutul reprezentărilor grafice şi al scrisului şi fazele sale: picturi, pictograme, ideograme, silabare
2.1.1.- Reprezentări grafico-artistice de tipul picturi rupestre
2.1.2.- Semne şi trăsături pentru noi indescifrabile, cu scop parţial necunoscut nouă, a căror semnificaţie este demult uitată şi pierdută, forme entoptice, reprezentarea unor halucinaţii/vedenii/ străfulgerări, de dif. forme şi culori apărute la limita trezirii dar şi sub infl. unor stări de transă ,stări şi substanţehalucinatorii. http://www.wynja.com/arch/graphics/entoptic.gif
MAJORITATEA CONSIDERĂ CEEA CE URMEAZĂ MAI DEPARTE A FI SCRIS 2.1.2- Pictograme, adică picturi stilizate, care reprezintă lucruri,animale şi concepte (ex. picior=picior=mers) 2.1.3. – Ideograme, care nu mai reprezintă fidel natura, în schimb reprezintă stilizat lucruri şi concepte. Deasemenea se pare că au început asocieze acestora şi numele, cu sunetele aferente.Unele încep să reprezinte numai sunete. În acest mod este posibil reprezentarea şi descrierea a orice. Pentru că citirea oricum nu este uşoară, unele semne ajută citirea şi se numesc semne determinative.Dezavantajul este că biblioteca de semne conţine mii de semne. 2.1.4. Reducerea numărului de semne (la câteva zeci) a fost făcută odată cu folosirea primelor silabare. Un semn reprezintă o silabă. Ex. sânt scrierile/silabarele Linear A şi B, C. 2.1.5. Reducerea cu adevărat semnificativă a numărului semnelor fost făcută odată cuapariţia abugida/abijad care este precursorul, echivalentul alfabetului, adică un pseudo-alfabet pentru că este lipsit de vocale. 2.1.6. Alfabetul propriu-zis conţine toate sunetele necesare scrierii oricărui cuvânt dintr-o limbă, având consoane şi vocale. Nu este clar şi sigur unde a apărut, în Levant sau Aria Egeeană. În Europa a apărut prima oară în Grecia, Creta,Cipru a cca. 800 ÎEN. 3.1. Neoliticul în Europa, complexul Anatolo-Balcanic. Din perspectivă antropologică şi culturală, începuturile omului modern şi ale culturii asociate lui sânt în Est ( vezi neoliticul în Orientul Apropiat şi Anatolia 9.000-11.000 ÎEN) . Apoi vezi apariţia şi vectorul neoliticului în Europa, vector categoric dinspre Est. Cu toate acestea, la un moment dat, a apărut o situaţie cumva inversă, respectiv (5.000-6.000 ÎEN) aria Anatol-Balcanică apare a fi în frunte.Motivele sânt necunoscute (modificări climatice, cataclisme,migraţii?) 3.2. Civilizaţiile Lepenski Vir, Criş-Starcevo, Vinca, Vinca-Turdaş. Aceste civilizaţii par a fi în avans în perioada 4.000-6.000 ÎEN, atât faţă de cele din Orientul Apropiat dar şi chiar faţă de Egipt. După o dezvoltare şi ascensiune care nu are precedent în lume, (poate având doar ca fenomen, nu şi ca acceleraţie civilizaţiile sumeriane şi egiptene de mai târziu), mai apoi aceastea au dispărut din motive care nu sânt cunoscute.(Un fel de a spune “dispărut”, de fapt ca să facă loc sau să apară altele ) 3.3. Scrisul s-a născut în Europa ? Artefacte ale civilizaţiilor Europene mai sus-menţionate purtătoare de semne au fost găsite cu miile. Părerile sât împărţite dacăeste vorba de o proto-scriere sau au ajuns să reprezinte la un moment dat o anume formă de scris. Un lucru este clar, aceste civilizaţii se pare că au ajuns în pragul scrierii după care, după toate aparenţele au dispărut. 4.1. Aria Egeeană, Grecia Teoria şi accepţia generală este cea conform căreia originea este „alfabetul” (între ghilimele,pentru că nu este un alfabet propriu-zis, conţine numai consoane) fenician.Nu se ştie exact cine, probabil având ca motivaţie scopuri comerciale aadaptat acest alfabet necesităţilor vorbirii greceşti, utilizând unele semne pentru vocale. De aici s-a răspândit în toată Europa. 4.2. Context Context neclar şi nebulos, din păcate un bun prilej de contestare pentru mulţi. Analiza vîrstei tăbliţelor cu C14 nu mai este posibilă pentru că au fost arse în cuptor.Notiţele descoperitorului Vlassa, sânt incomplete. Nu se ştie cu adevărat şi exact în ce loc sau strat au fost de fapt. 4.3. Analiza semnelor Cu tot efortul de admirat al unor specialişti ex. Haarman şi M.Merlini, nici unul nu şi-a concentrat efortul ori atenţia asupra lor în mod exclusiv sau concentrat, în schimb, (un fapt dealtfel lăudabil), au creat o bibliotecă şi bază de date pentru toate semnelecivilizaţiei Vinca. Aceste semne fiind multe , referinduse la o perioadă de timp de ordinul miilor de ani, realitatea practică ar fi şi chiar este pentru cel care vrea să cerceteze ce anume ar semnifica ele, pierderea în acest noian. Cel mai aproape de noi şi cel mai demult, semnele de pe tăbliţa rotundă se regăsesc în scrierile arhaice greceşti (începând cu 800 ÎEN). P.S. Unii avansează ipoteza îndrăzneaţă (la care deocamdată am rezerve şi nu subscriu) că litere din alfabetul grecesc au apărut începând cu 6.000 ÎEN ! Singurul din lume de care am cunoştinţă care a arătat şi demonstrat legătura între scrisul, respectiv semnele civ. Vinca, scrierile linear A,B şi C , cele din Orientul Apropiat-Levant şi cele greceşti este Costas Theodorides Alphabetica II The Vowel Harmonic in the Greek Archaic Alphabet By Cosmas Theodorides http://www.anistor.gr/english/enback/p052.htm The origin of the Alphabet www.anistor.gr/english/enback/2009_5s_Anistoriton.pdf http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:E4-kJ_tcnt8J:www.anistor.gr/english/enback/2009_5s_Anistoriton.pdf+anistoriton+c.theodorides&hl=en&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESgMOGRwpvWlcv_QPFf0gw9CI93JhDYz_SVdnuZuTR3und2fnqI3JeTUmuBja3f4_j0F8xDRTcF9IAYagR9SR3U5jTAH03YK1xh6rbhKt6PAKeep_f0ryGbaKQTspdD8UWx63wBk&sig=AHIEtbTuhfB0KOTwV_mPoj9eZ9bkNPcm7A4.4. Concluzii preliminare - Tăbliţele nu poartă acelaşi tip de scriere - Tăbliţa rotundă este în mod cert purtătoarea unui scris propriu-zis, prezentând litere. - Fapt mai mult decât regretabil, extrem de puţini în lume au detectat corect doar în mod sporadic câte un semn de pe tăbliţă. - Tăbliţa rotundă , având în vedere semnele concrete de pe ea, este exclus să aparţină perioadei 5.000-5.500 ÎEN, este mult mai nouă. - Semnele concrete de pe ea conduc exact spre perioada adaptării literelor feniciene necesităţilor Europene. Aceste semne (este adevărat şi din păcate nu toate la un loc) se regăsesc în multe scrieri din Europa. Perioada în care astfel de semne s-au folosit,conduc spre aprecierea că ar fi putut scrisă la cca . 800 ÎEN. - Având în vedere că nu există un număr de tăbliţe similare în număr suficient precum şi multe alte lucruri, citirea exactă, ultimă şi univocă în aceste condiţii, chiar dacă am cunoaşte literele, nu este posibilă în prezent.
|
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu