Semnul A, ar putea fi şi nu prezent în cadr.1, http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcQyhe1AUyhBo5Bh3FnZb2-iWFIxwjY8NhOpu1ECyxWeWbNKKYGH1xhP1ujE_w
În aparenta ideogramă din dreapta. Nu este ideogramă, ci 2-3 litere scrise una peste alta (cum ar fi A,G..).Mult timp m-am amăgit cu ideea că ar putea fi un A acolo. Vedeţi Dv. că semnul aşa cum este pe tăbliţă seamănă mai mult cu forma feniciană, A-ul având bara transversală curbată.Dar ceea ce deranjează şi împiedică să fie A, este faptul că acele litere A din alf. fenician şi Vinca, nu au unite cu o linie extremităţile, picioarele lui A la bază.Adică semnul nostru este închis jos. Nu numai că acest fapt este vizibil parcurgând tabelul precedent, dar se vede şi din lucrarea D.lui K.Theodorides, toate literele A (înafară de cele din alfabetele Proto sinaitic,Melos/Thera,Arcadia,Corinth dar care oservaţi /zic eu din păcate/ au altă formă, ex.înclinate ) restul au baza neunită ! http://www.anistor.gr/english/enback/vharm_2.jpg
Iniţial l-am trecut cu roşu, ca fiind prezent, apoi m-am gândit că mai mult de jumătate înclină că nu avem un A acolo. Putem avea un Delta, sau cine ştie, doar dacă cineva a avut nevoie şi de A şi de Delta (ex ca să scrie DAG). A vrut să facă un semn care să aibă şi A şi Delta şi s-a gândit să facă un semn astfel încât să aibă şi A şi D într-unul !?Semnul b. Ar putea fi prezent în cadr. 2 http://t0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTKN2Ymy6nEEojb_OlUfH6DCdYv97IpwQNSEVCIuIwz2X3AqKxf8w
Acolo unde la primă vedere avem semnele DDoo.Dacă priviţicu atenţie al doilea D poate fi la o adică b, şi să avem Dboo.
Semnul Gamma. Pare a fi prezent în cadr 4 https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEijhumL93cjrq4R8GB3R06h4R2Ukp_PRSqg5UcMXxshjn03ePfbiw2s_gxzNtWtj6nth5LIfKA3wWhYzD0BKl-3VMW0qUGsrDZpcYDAxE0Admyv1c8p5rdfWHgtM9HLqwEjnkjG3RZHdpC3/s320/SWgrid.JPG
acolo unde avem de fapt 2 de G, sub forma >>
Semnul Delta (triunghi).Poate fi prezent în cadr. 1 în aceaşi aparentă ideogramă din dreapta, pentru că avem un triunghi închis şi exact cu vârful în sus ca şi delta.
Tot un triunghi avem şi în aparenta ideogramă din acelaşi cadr.1 situată în stg. Mai puţin probabil, întrucât este cu vîrful în jos. Am uitat să spun că semnele fiind aranţate vertical, cum făceau egiptenii coloanele ar trebui citite de sus în jos.
Semnul E. Situat tot în cadr.1, în aparenta ideogramă din stg.(primul de sus ). Reţineţi că am mai găsit undeva într-o scriere E-ul figurat fără bara verticală! De fapt pe tăbliţă se vede că nu este făcută racordarea între liniuţe perfect ca la modernul E.
Semnul Digamma.Nu apare cel puţin pe tăbliţa de la Tărtăria.
Semnul Zeta. Aşa cum este figurat în abel pt. alfabetul Vinca nu apare. Unii zic, nici eu nu sânt sigur că semnul +++++ din cadr 2 ar fi ba Z,dZ, ba Xi, ba S ,Su ori Sa (SAmech).Semnul ăla este oricum un mare semn de întrebare
În schimb apare în mod sigur în cadr. 4 acel semn = tăiat de o liniuţă verticală. (Vezi ca ex. alf. ebraic,fenician,Byblos,roman,etruscan,greceşti unde apare astfel )
Semnu Eta. Exact aşa cum este figurat în tabel pt. Vinca nu apare, în tăbliţa rotundă el având 3 bare orizontale, un aspect nu foarte esenţial.Prezent în cadr. 3, https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjRX8k544q4QFAUOOiK7ujk_meiKRG3e2xe4PelP8gZAPHJFrkO3Iwk2BYSPA8ffqng4Ei37xnq2-fa-r-thyVmyhjlIbzjeyoM27oOlvNe7_ToWJMaIZAEDZ28Q_Dnje8A5wV_Yr0bFDw9/s320/NWgrid.JPG
Acolo unde avem aparent avem semnele HP sau Eta Rho. Este oricum vorba de semnul din stânga. Mă şi mir, de ce autorul îl ia Eta, pentru că altfel semnul apare cel mai demult în alfabetele fenician şi vechi ebraic având denumirea Chet,Khet şi corespondent sunetul Kh, apoi apare la greci ,etruscani,italici ca H. Grecii l-au folosit pentru scurt timp ca H în scrierile arhaice estice, pentru ca mai apoi să aibă semnif. lui eta.De aceea îi zice autorul Eta, pentru că pentru ionieni era Eta, iar autorul asociază probabil ionienii cu cei mai vechi de pe acolo adică presupune că ei sau strămoşii lor au fost pelasgi.
Eu nu mă hotărăsc nici acum după ani de zile ca ce să-l iau ca E(Eta) sau H (Het), oricum tot timpul am înclinat hotărât spre formele mai vechi, Kh, în special spre H.
Semnul Theta nu apare pre tăbliţă în forma redată în tabel dar se pare nici altfel. Etruscanii dacă ţin bine minte foloseau o pe post de theta dar sper că nu e cazul, mai ales că ei scriau de la dr. spre stg. şi scriau literele întoarse !
Semnul Iota nu apare pre tăbliţă -"-
Semnul Kappa nu apare pre tăbliţă -"-
Lambda nu apare pre tăbliţă -"- Unii ar putea zice că semnul acela care traversează orizontal pseudo-ideograma din dreapta din cadr.1 , ar putea fi un L crăcit peste 90 grade,ca unul din cele (v. tab.)Glozel. Însă după atâta practică am observat că semnele gen L cu unghi mai mic de 90 de grade sânt L iar cele cu unghi mai mare de 90 gr. sânt G.ori noi avem semnul crăcit peste 90 gr. şi deci presupun nu este L.
Semnul Mu nu apare pre tăbliţă -"-
Semnul Nu nu apare pre tăbliţă -"-
Semnul Xi apare în cadr. 2, semnul +++++ .Repet nu este deloc sigur ce semn,literă reprezintă, eu mă mir de ce autorul nu a preferat o accepţie mai veche pentru el,cum ar fi S (Sa,Se,Su), poate nu ştie că accepţia, adică a însemnat Xi,Csi a fost mai târzie, precedată imediat înainte de asta, inclusiv de Xi scris cu 2 semne,litere gen KS
Semnul Omicron apare în cadr. 2 acolo unde pare a fi DDoo
Semnul Pi nu apare
Semnul San nu apare
Semnul Qoppa apare în cadr. 4
Semnul Ro apare în cadr. 3 unde avem semnele H P
Semnul Sigma nu apare
Semnul Tau, nu apare. Ar putea fi acolo în cadr. 4 cu şanse mici.
Semnul Upsilon apare în cadr. 1 în ceea ce pare quasi-ideograma din stg.
Semne Phi,Psi,Khi,Omega,Sampi nu avem, sub formele arătate în tabel.
Conform acestei propuneri concrete de alfabet Vinca, făcută de cineva, din totalul de cca. 13-14 semne de pe tăbliţă avem 11 semne din acest alfabet. Foarte multe !. În cel mai şi cel mai bun caz un punctaj de 11,5 din 13,5 având în vedere că să zicem am putea avea şi un A. ( Nr. total de semne pe tăbliţă: Cadr.1 :3 semne în stânga +2-3 semne în dreapta. cadr.2 :2+1 semne, pt. ca 2 se repeta,cadr.3 2 semne,cadr 4, 3 semne
Probabil vom vedea, (dacă o să fac în mod similar aceeaşi operaţie de comparare ) adică dacă luăm ca referinţă în mod special alfabetele arhaice greceşti (în primul rând Cretan,Thera,Attic,Euboean,Ionic) , dar chiar şi cele vechi italice şi etruscan, proporţia şi numărul de semne de pe tăbliţa rotundă de la Tărtăria regăsite ca litere în aceste alfabete posibil se măreşte.
Da, uite că am făcut operaţia compar\nd doar cu variantele arhaice grece;ti luate ca un tot şi rezultă:
semnul A cadr 1 semn dreapta 30-50% (0,4)
semnul B absent
semnul G prezent sub formele <, L, C în total în 3 locuri, (în cadr. 1 în semnul complex din dreapta o dată 1 sub forma C, în semnul complex din stg încă odata1 sub forma V, apoi mai odată 1 sub forma C, în cadr. 2 posibil în DDoc sub forma c şi posibil încăodată 1 în semnul >> care ar putea fi GG
semnul D prezent în 1-2 locuri, în cadr. 2 în DDoo odată 1, apoi posibil încă odată 1 şi în cadr. 3 unde să avem de fapt scris H D TOTAL 1,5
semnul E odată 1 ,în cadr. 1 în semnul complex din stg.
semnul vau-digamma absent
semnul Z prezent odată 1 în cadr.4
semnul Eta prezent 1 cadr. 3 în secv. Eta Ro
semnele theta,iota,kopa,lambda, M,N absente
semnul Xi odată 1 posibil în cadr. 2 sub forma +++++
Semnul omicron prezent în 2 locuri sub forma o în cadr. 2 şi sub forma c în cadr. 1 în semnele complexe de acolo.
semnele pi, san, koppa absente semnul Ro prezent 1 loc, cadr. 3 în secv. H P. semnul sigma absent semnul tau eventual cadr. 4 în semnul arc cu sageată. punctaj. 0,5 semnul upsilon prezent odată, 1 în cadr. 1 semnul complex din stg. semnele phi,ki,ksi,psi absente semnul omega 1 odată sub forma o în cadr 2, dar a mai fost socotit odată înainte, la omicron. semnul sampi absent Adunând, obţinem:13 diferite semne din alfabetele arhaice greceşti sânt prezente sub diferite forme între/printre cele 13,5 semne de pe tăbliţa de la Tărtăria ! Raport 13/13,5 faţă de cel anterior 11/13,5 . Ne-am putea gândi, care este semnul de pe tăbliţă pe care nu îl regăsim prin alfabetele greceşti arhaice, dar acum sânt deja obosit. Se pare că este semnul din cadr. 4 în formă de arc cu săgeată, semn identificat de mine ca fiind Q (Ku). În alfabetele greceşti nu apare sub acea formă ,la ei koppa este un cerc intersectat/tăiat de săgeată şi nu un semicerc tăiat de săgeată (cum este spre ex. koppa din alf. Vinca).Poate că mare deosebire sau diferenţă nu este, ele semânând pe departe/oarecumva.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu